O le a le mea e tatau ona fai i le 'ai o meaai?

E sili atu i le 1/3 o taʻavale uma na gaosia i le Iunaite Setete e agai atu i faatoaga o manu. E tusa ai ma se suesuega i le American Journal of Clinical Nutrition (1), o le gaosia o le tasi kalori o meaola o manu e manaomia ai le sili atu ma le sefulu taimi o le gaosiga o le suauu e avea ma calorie o meaʻai fualaau. O lona uiga o le sefulu taimi o le aofaʻi o le carbon dioxide ua faʻaumatia foi. O fea e tupu ai nei otaota uma?

O manu uma e fasia mo meaai e tatau ona fafagaina i fatu, soya, ma isi mea totō. O le gaosia o nei fualaau toto e manaʻomia ai le taumafa malosi. O lenei meaai e tatau ona seleseleina, momoli atu i meaola. Mai manu fefaʻatauaʻiga, o manu e ave i le fale fasimanu, o le a masani ona loliina aano o manu (i totonu o pusa pusa - o se isi tagata e faʻaaogaina le malosi) i se isi fale gaosi muamua aʻo leʻi saunia le aano i se faleoloa. O le isi taimi e te taʻavale ai le taʻaloga, vaʻavaʻai i loli uma o loʻo siomia oe ma mafaufau e uiga i mea uma e faʻaaogaina ma le faʻaaogaina o le suauu o loʻo faʻaaogaina e nei loli e feaveai ai mea mai le tasi nofoaga i le isi. O le tele o nei loli o lo o faimalaga meaai mo manu, po o meaola lava ia.

O se lipoti i le New Scientist ua fuafuaina e faapea, o le aveina o se taavale afi nai lo se taavale masani o le a faasaoina ai sina sili atu i le tasi tone o le carbon dioxide i le tausaga.

O se taumafataga vegan, e ui i lea, e tasi le afa ma le lua tone le itiiti ifo nai lo le taumafa a Amerika (2). O le taʻutaʻua o se meaʻai vegan e sili atu le tele o mea e faʻaitiitia ai faʻamalositino nai lo le aveina o se taavale vaʻaia! Faatasi ai ma le malosi e manaʻomia e gaosia ai se hamburger, e mafai ona e aveina se tamai taavale i le luasefulu maila. O le isi taimi e te manaʻo ai i se mea e te popole ai, mafaufau e uiga i le malaga mataʻina e mafai ona e faia!

Faʻaauau: Faʻatauga o Meat and Rainforest Depretion

Talanoa i le vaomatua.

Punavai:
(1) David Pimentel ma Marcia Pimentel, "Lagolagoina o Meat-Based and Die-Based Matters and the Environment," American Journal of Clinical Nutrition 78.3 (2003)
Le New Scientist, "E Sili Atu Lelei le Faateleina o Au Meaʻai nai Lo Lau Avanoa," 17 Tesema 2005.